Detector de lilieci
Detector de ultrasunete
Mixer heterodina
Tweeter piezo
Con megafon
Electronice
Detector
de lilieci

Detector de ultrasunete
 
Circuitul include un amplificator de semnale ultraacustice (T1,2) ce utilizeaza ca microfon ultrasonor un tweeter piezo, apoi un oscilator sinusoidal (T3,4) cu frecventa de 30...60KHz reglabila din SR, un mixer (T5) ce translateaza, prin heterodinare (schimbare de frecventa), semnalul util ultrasonor in banda audio, lasand sa treaca spre amplificatorul audio clasa B (T6,7,8,9,10) numai semnalul diferenta a celor ce intra in mixer.

Tweeterele piezo de pe piata audio, accesibile la un pret rezonabil, au un raspuns acceptabil in frecventa pana spre 35KHz, cu ele poti asculta doar lilieci batrani ce isi folosesc sonarul pe frecvente de cca 30KHz; ultrasunetele mai inalte (50...60KHz) pot fi ascultate cu traductoare dedicate sau (!?)supertweetere.
Finalul audio, ce poate fi si un LM386, duce un difuzor de 8Ω, dar folosirea unei perechi de casti puse in paralel face auditia mai clara si mareste durata de viata a bateriei.
Schema electronica detector de lilieci, detector de ultrasunete
Energia ultrasunetelor, ce creste cu patratul frecventei, e mai mare decat a sunetelor de aceeasi amplitutine si e transmisa, in anumite conditii, unidirectional - un con de tip megafon pe tweeter ar mari sensibilitatea receptiei.

R1,3 - 220K; R2,4,13,15 - 2K2; R5,14 - 270Ω; R6 - 1K; R7,8 - 82K; R9,11 - 10K; R10 - 3K9; R12 - 100K; R16 - 4R7; R17 - 4K7; R18 - 15K; R19 - 56K; R20 - 680Ω; R21 - 1K8; R22,23 - 10Ω; R24 - 390Ω; SR - 47K; rezistoarele la 0,25W; Vol - 10K log;
C1,12,14 - 220µ; C2,3,6 - 22n; C4,5 - 1n; C7,8 - 100n; C9,13 - 10µ; C10 - 47n; C11 - 680n; electroliticii la 16V;
T1...9 - BC171; T10 - BC177; T5 - BF245C(A,B), MPF102.